Dacă ai decis să-ți instalezi o pompă de căldură pentru a-ți încălzi iarna locuința și pentru a o răci vara înțeleg că ai citit deja o bună parte din discuțiile de pe internet despre avantaje / dezavantaje. Unii sunt mulțumiți. Alții sunt dezamăgiți. Unii spun că a fost o investiție proastă. Alții că a fost cea mai bună decizie. Ce anume a făcut diferența? Cine are dreptate? Cine a fost sincer și cine a avut anumite avantaje materiale de pe urma postării mesajului / articolului respectiv?
Cei mai mulți dintre potențialii beneficiari ai unei pompe de căldură se opresc la acest nivel. La discuții interminabile despre avantaje și dezavantaje. Foarte puțini dispun de capacitatea de a merge mai departe, motivați de dorința de a înțelege câteva caracteristici tehnice care fac diferența. Adevărul este că toți (cei sinceri, exclus conturile fictive) au spus adevărul. Și cei care au spus că sunt mulțumiți și cei care au spus că sunt dezamăgiți au spus adevărul. Diferența se datorează modelului de pompă de căldură ales și sistemului de menținere a căldurii în interior și de izolare termică la exterior. Pompa de căldură este o parte componentă a unui sistem. Dacă acesta a fost conceput corect, rezultatele totale vor fi satisfăcătoare și cu o pompă de căldură de calitate medie. Dar dacă acesta a fost proiectat incorect, nici cea mai performantă pompă de căldură nu va fi eficientă. De exemplu, un imobil din cărămidă nu se poaet compara cu unul din bca. Sau o tâmplărie din aluminiu cu geam normal cu una din pvc cu geam triplustratificat. Un imobil cu vidvang la intrare are pierderi mai mici. Acestea sunt doar câteva exemple pe care fiecare dintre noi le poate înțelege cu ușurință.
Coeficientul de performanță (pe scurt COP) al unei pompe de căldură este cu atât mai mare cu cât diferența dintre temperatura agentului termic și temperatura „sursei reci” este mai mică.
COP-ul fictiv al unei pompe de căldură poate fi obținut în condiții de utilizare ce nu pot fi întâlnite niciodată în practică. Ca idee, apa caldă la 25⁰C nu va putea niciodată încălzi un imobil și nu găsim în natură o „sursă rece” cu temperatura de 20⁰C – 22⁰C (excepție zonele cu surse termale) – pentru a putea obține un COP de 8.
COP-ul real al unei pompe de căldură poate fi determinat doar în condiții de utilizare cât mai apropiate de realitate – la o temperatură a „sursei reci” cuprinsă între 10⁰C – 13⁰C și o programare a temperaturii apei calde pentru încălzire de circa 48⁰C. Valoarea maximă a COP obținut de cele mai performante pompe de căldură apă – apă, pentru un sistem de încălzire în pardoseală la o temperatura a agentului termic de cca 35⁰C, este în jurul valorii de 5 – 5,5
În concluzie, dacă ai ales o pompă de căldură cu un COP de 8 să nu fii surprins dacă după primele luni de utilizare vei obține un COP de 5. Pompa de căldură a funcționat la parametrii din cartea tehnică. Dezamăgirea se datorează așteptărilor nerealiste. Ai sperat că vei obține în condiții normale de utilizare un COP obținut exclusiv în condiții speciale.
Ce este coeficientul de performanță al unei pompe de căldură, cum se calculează și detalii despre cum poți fi indus în eroare sunt prezentate aici.
Un alt risc major în alegerea unei pompe de căldură îl constituie nivelul de pregătire al persoanelor cu care discutați. Performanța unei pompe de căldură se determină în baza unor formule de calcul, nu a aspectului fizic. Un perete din cărămidă sau unul din bca sunt vizual identici dacă sunt zugrăviți la fel. Diferența de calitate se vede în timpul iernii. Diferența de calitate a pompelor de căldură se datorează unor detalii tehnice de neînțeles de către un novice în acest domeniu. Ele sun evitate tocmai pentru că sunt de neînțeles.
Înainte să iei decizia finală, învăță ce este „sursă rece” și calculează Coeficientul de Performanță la temperaturile pe care le înregistrezi la tine acasă. Asta după ce te-ai asigurat că proiectul imobilului îndeplinește toate recomandările unei analize termice.
