Webstock 2019 – noi generații privite cu subestimare sau responsabitate
De la Webstock 2019 am plecat cu o nouă confirmare a unei lecții ce-mi tot iese în cale în ultimii ani: Provindența le orânduiește pe toate la timpul lor după cum crede de cuviință. În timp ce unii din cei prezenți au plecat dezamăgiți de faptul că se tot perindă pe la microfon cam aceleași persoane, eu am plecat foarte mulțumit de faptul că am auzit destul de des făcându-se referire la noile generații.
Prin 2017 am scris că mi-aș dori ca la Webstock Awards 2018 să existe și o categorie de Parenting. Nu a fost să fie. Nu a fost nici în 2019. Poate că a e mai bine așa. Ar fi fost prea multe povești și eu prefer cu mai mult adevăr. Din fericire, Providența a făcut în așa fel încât să le dea de gândit celor prezenți în sală pe acest subiect. Este adevărat că o bună parte dintre ei abia ce-au reușit să zboare din cuibul părintesc, dar e bine să rețină de la bun început că această breaslă are o responsabilitate enormă față de copii. Față de toți copiii. Ei au obligația de a pune educația copiilor înaintea profitului companiei care le virează banii în cont la sfârșit de lună.
În urmă cu doi ani vroiam ca organizatorii să înceteze cu promovarea unor spoturi care nu le fac cinste, fie ele și din partea sponsorului principal, și să scoată în față modele demne de urmat. Așa visam eu atunci. Webstock a fost și continuă să rămână pentru mine o direcție. Îmi doream să strâng mâna unor oameni cu influență care priveau copiii cu responsabilitate și luau atitudine în această privință. Sunt sigur că în bula lor, fiecare dintre ei aveau o atitudine constructivă dar când venea vorba despre profit financiar pe spatele altor bule lucrurile se schimbau rapid.
În acest an am fost plăcut impresionat de trimiterile repetate la responsabilitatea enormă pe care o avem față de copii. Societatea în care trăim le distruge în mod continuu modelele pozitive, motiv pentru care întreaga responsabilitate cade pe umerii noștri – a familiei, a comunității. Ei se confruntă cu cei dintre noi care-i privesc exclusiv ca pe niște itemi din diverse grafice și, voi reveni separat asupra acestui detaliu, cu tot ceea ce ne-a dăruit internetul.
Cu toate acestea, cei care au avut ochi să vadă, urechi să audă și obiectivitate în gândire au plecat capul și au recunoscut că printre cei din noile generații sunt tineri pe care i-am subestimat. Ei au renunțat la jocurile de glezne despre care am tot auzit la edițiile Webstock anterioare și și-au văzut de ale lor în imediata noastră apropiere. Ne-au lăsat într-un azil de bătrâni cu porțile deschise, cum am auzit pe cineva spunând pe hol. În timp ce noi ne învârtim precum pisica în jurul cozii (reluăm aceleași discuții cu alt vocabular) ei cresc de la zi la zi. Îi privim din urmă. În loc să vină la Webstock ca să învețe de la noi, venim noi ca să învățăm de la ei. Îi ascultăm cu câtă mândrie ne povestesc despre susținerea de care au avut parte din partea celor dragi.
Dorința mi-a fost îndeplinită și fără categoria de Parenting recomandată atunci. Nu sosise încă timpul schimbării mentalității respective. Cei mici mai aveau puțin de crescut. Puțin. Cât să încline balanța în favoarea lor.
În încheiere, vreau să revin asupra unui amănunt. Cel cu azilul de bătrâni. Am observat că cei mici refuză să intre în jocurile de culise ale celor ce se cred mari. Îi lasă să țopăie după cum vor și își văd liniștiți de ale lor. Pe net este loc pentru toată lumea. Fiecare poate să facă ce vrea. Nu ne călcăm pe bătături unii pe alții. Dar vine o vreme când se compară rezultatele.
