Autorii studiului Robots And Racism sunt:
Pe scurt, producătorii au luat în calcul faptul că printre noi există persoane care vor evalua calitatea unui robot umanoid în funcție de nivelul caracteristicilor tehnice oferite și de … culoare. În mediile respective se discută despre roboți în termeni de preferințe rasiale sau percepție rasială.
Primele impresii despre alte persoane se bazează pe clasificări în funcție de vârstă, sex și rasă. Potrivit unor cercetări, folosim aceleași categorii sociale inclusiv atunci când ne raportăm la entități non-umane precum sunt roboții umoanoizi și continuăm să menținem prejudecăți rasiale implicite care ne afectează semnificativ comportamentul. Astfel de tendințe au un impact semnificativ asupra comportamentului nostru într-o varietate de contexte.
Cu alte cuvinte, există riscul ca prejudecățile noastre rasiale, pe care continuăm să ni le alimentăm din motive care țin de cu totul alte sfere de interese, să pună în pericol integrarea roboților umanoizi în viața noastră. Așa că, inevitabil, ajungem să ne întrebăm cine a pierdut pasul? Noi sau ei. Noi – oamenii sau ei – roboții. Această discuție a făcut multe valuri în spațiul public după eșecul proiectul Virtual Life. Atunci decizia a fost unanim acceptată – noi, oamenii, nu am fost pregătiți pentru facilitățile oferite de mediul virtual respectiv.
Cum trăim într-o perioadă în care acuzațiile despre rasism sunt din ce în ce mai dese, precauția dezvoltatorilor de roboți umanoizi este lesne de înțeles.
