Eu am fost vesel la Webstock 2017, alături de oameni speciali

La Webstock 2017 am fost vesel alături de oameni SPECIALI și m-am bucurat, ca blogger de provincie, de libertatea de a-mi susține principiile după care mă ghidez în viață.

Stiți cu toții că nu există pădure fără uscături. Cunoașteți această expresie. Vă rog! Spuneți-mi și mie o singură expresie despre ștejarul falnic singur de la câmpie. De genul – nu există câmpie întinsă fără un copac care ține umbră. Sunt tentat să dau crezare celor care cred în multi-conspirații și să scriu că cineva a decis ca toate articolele care conțin astfel de expresii să fie defavorizate în toate motoarele de căutare online. Izolații pe toți cei care își invită pritenii la un dans în ploaie! Acești oameni gândesc. Noi avem nevoie de oameni care să urmeze spiritul de turmă fără să se întrebe de ce plouă. Pentru mine, oamenii speciali sunt cei care dau binețe stejarului de la câmpie. Pe cei care îmi fac în drumețiile prin pădure capul toacă despre uscături prefer să-i las în urmă. Să adune în tăcere vreascuri pentru foc.

O altă mică observație și apoi trec la părerile cu care am ajuns acasă de la Webstock. Ați observat că atunci când deranjați o persoană are un debit vocal de parcă spui că are master-ul în comentator sportiv? Ii turuie gura de întorc capul toți cei din jur. In schimb, când ajutăm pe cineva primim un „mulțumesc”. In cel mai fericit caz. Si ăla abia rostit de parcă spui că ținea cură de slăbire.

Ați înțeles? Neghina din grâu este super energizant. Grâul din neghină este apă plată. Nu este nevoie de cine știe ce cursuri de psihologie, de filosofie sau tehnici de yoga ca să înțelegeți diferența. Nici o pereche nouă de ochelari nu ne este de prea mult ajutor. Avem nevoie doar de puțină bunăvoință.

Am auzit, parcă la Mândruță, că oamenii nu se schimbă. Că ceea ce facem noi este doar să atragem oameni de același fel. Măi, nu spun că nu este adevărat, dar am în preajmă câteva exemple de oameni care au reușit să se schimbe. Este adevărat că doar ei singuri se pot schimba. Noi le putem arăta că există și un copac la umbra căruia se pot adăposti. Nu-i cărăm în spate și-i dăm cu capul de trunchi până îl văd. Nuu. Le spunem că există. Ne ducem încet către ei ca să ne vadă. Ii mai strigăm din când în când ca să ne asigurăm că mai stau cu ochii pe noi. Si îi așteptăm. Unii reușesc să ajungă.

Si acum ajung la prima idee. Cei obsedați de uscături pot să facă ce vor cu viața lor. Pot veni la umbră sau pot sta într-un picior la soare până devin mumii. Este alegerea lor. Este decizia lor. Sunt tolerant. Dar să nu se apropie cu drujba de copacul de la câmpie că pun mâna pe tastatură.

Nevoile nu sunt doar de ordin tehnic

Acesta este unul dintre mesajele Webstock din acest an de citit printre rânduri. Dincolo de toate facilitățile oferite de către mediul online și de către tehnologie rețineți faptul că nevoile nu sunt doar de ordin tehnic. Este o discuție mai veche pusă într-un context nou.

Alex Gâlmeanu, fotograf, ne-a explicat cu calm că modul de a privi viața este mai presus de tehnologie. Oricine își poate cumpăra cel mai nou model de aparat foto de pe piață. Dar asta nu-l face fotograf. Are nevoie de o cultură, are nevoie de răbdare. Care se sedimentează în timp.

Vica Schipor, Bitdefender, ne-a demonstrat că un spot video realizat neconform cu toate recomandările poate deveni viral dacă este real și are un mesaj care rezonează cu tărtăcuțele noastre. Se poate. Se poate și în lipsa unor camere video superperformante și editări cadru cu cadru.

Ați văzut imaginea cu degetele? Un deget al unui om și un deget al unui robot. Bănuiesc că știți de unde a fost inspirată. Mesajul criptat al picturii respective este comunicarea necondiționată. Nimeni nu se poate interpune între noi și Dumnezeu. Nici măcar Bisrica. Mesajul este valabil și aici. Nimeni nu se poate interpune între noi și tehnologie. Luați aminte la ce vă spun eu azi. Si pe internet au vrut mulți să pună frâiele. Ei spun că nu au renunțat, dar n-au curajul să recunoască faptul că au pierdut această luptă.

Ce-mi doresc de la Webstock 2018

Mai multă responsabilitate. Din partea celor care acceptă să se urce pe scenă și uită anume detalii. Din partea celor care solicită invitații și nu mai vin la eveniment. Din partea celor care vin cu așteptări foarte mari și așteaptă să cadă para mălăiață. Din partea celor care vin cu o pregătire minimă.

Să nu uităm atât de ușor că discutăm despre prietenia dintre noi și tehnologie într-o comunitate în care, pentru mulți, internetul se reduce la o aplicație de facebook. Mai am puțin și termin ce mă ține acum mai departe de tastură. După ce termin promit că voi scrie cât de des voi putea despre exemple. Despre cum alții își învață de mici copiii să socializeze cu roboții, cum îi învață să gândească logic, cum îi învață să fie precauți. Despre cum alții folosesc tehnologia pentru a suplini deficitul de personal sau pentru a fi mai competitivi în piață.