Modern Dad’s Challenges ne invită la o discuție despre crizele de furie și traumele copiilor

19.02.2018

Crizele de furie și traumele copiilor: o facilitate, nu o pedeapsă.

Stiu mulți părinți care au păreri contrare despre cum ar fi mai potrivit să ne comportăm când cei mici se apropie de un acces de furie. Criză de furie. Criză de personalitate. Tantrum. Spuneți-i cum vreți. Sunt acele clipe în care odraslele noastre cad victime a propriei incapacități de a-și susține părerile sau dorințele în fața părinților. Această diversitate de păreri îmi confirmă ceea ce am auzit la o conferință de parenting – mai avem multe de învățat. Noi. Părinții.

De exemplu, cum procedăm când bebelușul nu se mai oprește din plâns? Il luăm în brațe. Il punem pe umăr și-l batem pe spate. Ii îndesăm suzeta în gură. Sau sfârcul. El plânge în continuare cu sughițuri. Depășiți de situație, punem mâna pe telefon și ne sunăm mamele. Ele, calme, ne întreabă dacă ne-am uitat în scutec. Nu rădeți. Noi am fost cei care nu am înțeles mesajul transmis. Ce a învățat el? Dacă vrei cu adevărat să fii băgat în seamă de adulți urlă până când îți îndeplinesc dorința. Si nu va uita niciodată. Oare?

Aici încep diferențele de care vă spuneam. Unii părinți consideră că este normal să lași copilul să plângă singur în cameră până se calmează. A se citi – până renunță. Alții consideră că este cea mai mare greșeală pe care o poate face un părinte. Eu am ajuns la concluzia că singurii vinovați pentru o criză de furie a copiilor sunt părinții. Copiii învață. Testează. V-ați gândit vre-odată că la fiecare criză de furie finalizată cu un abandon neînțeles copilul își pierde câteva pene din aripi? Le smulgem pană după pană și apoi, brusc, începem să-i acuzăm de lipsa unei voințe puternice.

O criză de furie este o facilitate, nu o pedeapsă. Este o facilitate oferită de Providență pentru a ne testa cât de bine ne cunoaștem propriul copil și a-l ajuta să învețe cum să-și întindă aripile și mai larg. Toți copiii au crize de furie. Atitudinea noastră în aceste momente este esențială.

crizele de furie și traumele copiilor

Crizele de furie și traumele copiilor: cum le gestionăm?

Totul bine și frumos până la prima criza de furie a copilului … Este momentul în care realizezi cât de neputincios puteți fi în fata unei situatii obisnuite, dar cu un impact emoțional extraordinar de mare. Nu stiți cum să reactionați astfel încât cel mic să se liniștească mai repede, să treacă peste acest tantrum fără a fi afectat, să te audă, să te înțeleagă și să te asculte. Despre aceste situații, dar și despre cele mai comune frici ale copiilor, povestim pe 28 februarie, de la 18:30, la Hotel International, la editia a 6-a a Modern Dad’s Challenges.

Tema întâlnirii este: Crizele de furie și traumele copiilor: cum le gestionăm? Ne vor fi alături specialiști cu experiență: Ioana Agachi, Psihoterapeut, managing partner Eu, părinte ghemotoc și Mirela Horumba, psihologul părinților, cu certificare internațională în metoda Feuerstein Instrumental Enrichment și psihoterapeut cu drept de liberă practică acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania.

Psihoterapeutul Ioana Agachi va deschide discuția despre crizele de furie, cunoscute și sub numele de tantrumuri și va încerca să răspundă la întrebările: De ce apar crizele de furie? Ce rol au ele în dezvoltarea copilului și cum să le gestionăm, atunci când apar?

In continuarea discuției despre dezvoltarea emoțională a copiilor, participanții vor afla mai multe despre cele mai cunoscute frici ale copiilor și linia fină dintre ele și traumele pe care le pot provoca celor mici.

“A fi preocupat de emoții este ceva nou. La fel și a-i respecta pe copii și a-i considera niște persoane. Să nu ne simțim vinovați dacă suntem pe drumul învățării și mai greșim uneori, important este să știm să corectăm. Emoțiile nu sunt periculoase și reprezintă limba comună în care vorbim și părinții, și copii. A ajuta un copil „să devină om mare”, emoțional vorbind, înseamnă a-l asculta cu inima, fără a-l judeca, fără a-i da sfaturi și mai ales să înțelegem ca plânsul, țipetele sunt mesaje prin care copii cresc pe interior frumos dacă sunt sprijiniți de părinți. Este momentul să aflăm ca există frici sănătoase care produc reziliența și nu reprezintă traume. Insă cel mai important este să ne facem iubirea „simțibilă” și să putem corecta limite. Si părinății au nevoile lor …”, consideră Mirela Horumba, psihologul părinților și cel de-al doilea speaker al evenimentului.

Editia 6 continuă cu o parte practică, un studiu de caz pe cele mai comune 6 crize de furie pe care le întâmpinăm la cei mici, sub îndrumarea psihoterapeutului Ioana Agachi.

“Ca proaspăt părinte trecem prin diferite situații de crizț. Uneori, pare ca suntem într-o criză perpetuă, care nu se mai termină. Suntem constant provocați la a ne adapta și a le face cumva față. Pregătirea pentru ele joaca un rol important, de aceea haideți să trecem împreună prin cele mai des întâlnite crize. Este posibil să descoperim și să formulăm împreună o „rețetă” pentru ele”.

Modern Dad’s Challenges este singurul eveniment de parenting dedicat exclusiv taților și are loc pe 28 februarie, la 18:30, la Hotel Internațional din București. Participarea la eveniment este gratuită și necesită înscrierea în prealabil pe site-ul evenimentului – moderndads.ro.

La ediția cu numărul 6 sunt alături de noi următoarele branduri, cărora dorim să le mulțumim: Lidl Romania, Lupilu, Boiron Romania, PureShapes.

Parteneri media: Sfatulparintilor.ro, Andreicismaru.ro, Tatistacasa.net, Educabil.ro, Artistu.ro, Staupenet.ro, Frunzaresc.eu, Laurafrunza.com, Gogib.ro, Unsoideblog.ro, Sebababy.ro, Iulianaroca.ro, Solonaria.ro, Mamide2.com, Pricopie.com, Johanassburg.ro, Teavasilescu.ro, Bebelonia.ro, Positivemother.ro, Ralucaloteanu.ro, Zecelucruri.ro, Rozsaunu.ro, Lullaby.ro.

Evenimentul Modern Dad’s Challenges este organizat de agenția de publicitate Creative Energy Corner.

Comentarii

  1. Delia spune:

    Crizele de furie ale fetiței mele au dispărut imediat după ce am concediat bona și am început să stăm noi cuea. Ne-am schimbat amândoi job-urile. Venit mai mic cu program flexibil și cu posibilitate de a lucra inclusiv de acasă. amândoi am fost pionieri. Copii lipsiți de dreptul de a ieși din cuvântul părinților. Deciziile lor nu se discutau. Noi eram copii lipsiți de voință personală. Si noi ce făceam? Susțineam că vrem tot binele din lume pentru copilul nostru dar creșteam un alt pionier. Obsesia noastră după job-uri în multinaționale devenise toxică.

    • Tudor spune:

      Timpul petrecut cu proprii copii este timpul monetizat cel mai eficient. Inclusiv în euro pe termen lung. Pe termen scurt avem senzația că ieșim pe pierdere, dar pe termen lung vom observa diferenșe majore.

  2. Crizele de furie sunt benefice pentru copil. Il ajută să se pregătească pentru viața de tot râsul în care îl vom azvârli mai târziu. Priviți în jur la asediul asupra justiției. Nu-i ascultăm pe cei care vorbesc prudent, ci pe cei care strigă mai tare.

    • Tudor spune:

      Sunt benefice până la un punct. Aș lăsa educația spartană în cărțile de istorie și m-aș concetra pe susținerea voinței prin diplomație. Nici cu proteste mute cum văd că se poartă sau petiții online anonime. Vrei ceva? Vino cu argumente clare. Nu cu „eu vleau acum”. Cu argumente care să-mi confirme că ai înțeles ambele părți ale dorinței exprimate.

  3. Viorel spune:

    Toată străduința noastră va fi în zadar dacă transformăm casa într-un câmp de bătălie. Casa trebuie să rămână un colț de liniște și de odihnă la care să poată reveni mai târziu ori de câte ori vor simți nevoia.

    • Tudor spune:

      Corect. Imi spunea cineva că el nu și-a construit o casă, ci un izvor de fericire la care copiii săi vor veni cu siguranță să se adape când le va fi sete. In interiorul unei astfel de case stările de nervozitate sunt rare și lipsite de vigoare.

  4. Anuska spune:

    Pe vremea mea, copilul cu accese de furie era considerat alintat, răsfățat, iar părinții vinovați că i-au permis acest fel de manifestare. Astăzi suntem mai relaxați, ne gândim că e normal să existe crize de nervi și furie la cel mic, dar tot nu am învățat cum să le gestionăm prea bine. Uneori facem față și căutăm soluții creative, alteori, obosiți fiind la rândul nostru, răspundem prin cedare sau prin furie. Dar dacă ne-am înțelege cu adevărat copiii, dacă i-am cunoaște mai bine, dacă am fi atenți la nevoile lor cred că s-ar rezolva multe.

    • Tudor spune:

      Important este să fim deschiși. Să privim în jur. Să căutăm compania celor care reușesc să mențină veselia în familiile lor. Să mergem la evenimente de parenting. Să participăm la discuțiile generate prin blogosferă.

      Spre deosebire de părinții noștri care aveau doar o singură sursă de informare, cu seceră și cu ciocan, posibilitățile noastre sunt practic nelimitate. Offline și online. Timp să avem.

  5. Alexa Carmen spune:

    Ma bucur mult ca se organizeaza acest eveniment. Cred ca niciodata nu vom fi destul de informati asupra acestui subiect. Ca parinte as vrea sa pot ajuta cat mai bine copilul sa se dezvolte si eu sa fac fata cat mai bine situatiilor dificile!

    • Tudor spune:

      Important este să ținem pasul și să ne dezvoltăm capacitatea de adaptare. Găsim soluții pentru unele provocări. Apar altele noi. Nu vom duce niciodată lipsă de provocări.

  6. Eliza spune:

    O discuție foarte intersantă și un subiect provocator. Este important să înțelegem ce se află în spatele acestor crize și să îi ajutăm pe copii.

    • Tudor spune:

      Da. Asta tot încerc și eu să spun. Degeaba tace copilul și e liniște în casă dacă motivul pentru care el a plâns nu a fost eliminat. Să nu ne furăm reciproc căciula se spune prin zona mea.

  7. Laura Craciun spune:

    Un eveniment extrem de util si interesant. Micul P. mai are cateva saptamani si face 2 ani, insa deja am identificat cateva astfel de crize….

    • Tudor spune:

      Mulți ani sănătoși și veseli. Iți recomand, din proprie experiență, să vă stabiliți clar de comun acors ce îi permiteți și ce nu / până unde poate întinde coarda. Mici, mici, dar sunt experți în a specula cea mai mică breșă. Noi am ales să fim mai permisivi, să o lăsăm să experimenteze pe propria piele într-un mediu cât de cât controlat din umbră. Si acum tragem ponoasele. De trei zile poartă aceeași rochiță.

Postează un comentariu


Articole învecinate