Deși progresele înregistrate în domeniul traducerilor automate au început să fie din ce în ce mai vizibile în mediul online, se pare că foarte puține persoane reușesc să conștientizeze principalele avantaje și dezavantaje ale acestei tehnologii. Cei mai mulți dintre noi cad victime ale entuziasmului și se grăbesc să tragă concluzii.
In rândul lingviștilor circulă mai multe povești despre modul în care a contribuit cunoașterea alfabetului la creșterea nivelului de educație a populației. Comun acestor acestor povești, indiferent de zona geografică din care provin, este teama celor care foloseau deja comunicarea scrisă că își vor pierde anumite privilegii și încadrarea alfabetului în rândul celorlalte unelte accesibile tuturor. Ca orice altă unealtă, cunoașterea alfabetului nu implică automat și o creștere a nivelului de inteligență a unei persoane. Pentru a crește acest nivel este nevoie ca alfabetul să fie folosit. Este nevoie să citim și să scriem. Din păcate, istoria ne-a confirmat că acele temeri au fost nejustificate și că alfabetul este într-adevăr o simplă unealtă. Modul în care acesta a fost folosit a făcut diferența. Dintre o persoană și o altă persoană. Dintre o comunitate și o altă comunitate.
Am dorit să fac această mențiune pentru a înțelege de ce pe internet circulă păreri atât de diferite despre traducerile automate online. Există riscul ca accesul la mediul online să aibă aceeași soartă, contrar așteptărilor, ca cea a accesului la alfabet. Atitudinea face diferența. Din păcate, cei care sunt capabili să-și exprime o părere obiectivă despre traducerile automate online sunt la fel de minoritari precum au fost cei care au avut curajul să recunoască urmările pe care le-a avut cunoașterea alfabetului.
Printre cei care și-au dat cu părerea pe net despre acest subiect sunt destui care cred că această facilitate a apărut în ultimii ani. Este total greșit.
Ideea traducerii de către mașini apare în secolul al XVII-lea. În 1629, René Descartes a propus un limbaj universal, cu idei echivalente în diferite limbi, care împărtășesc un simbol. Programele pentru traducerea limbajelor naturale, denumite în mod obișnuit „mașini de tradus” (machine translation – MT) sau, în țările care folosesc limba engleză, „traducere automată” (automatic translation) au apărut prin anii 1940 pentru traducerea unor documente tehnice. (sursa wikipedia.org).
Ulterior, au apărut pe net mai multe servicii de traducere online cum ar fi site-ul Alta Vista, sistemele Reverso, LogoMedia și Pars. Cele mai cunoscute sisteme de traducere în prezent aparțin Google și Microsoft. Abilitatea Google Pixel de a traduce instantaneu vorbirea pentru persoanele care au o conversație este foarte populară în rândul jurnaliștilor internaționali.
In anul 2016 a apărut o nouă tehnologie de traducere bazată pe Deep Neural Network (NN) care a provocat o schimbare radicală în acest domeniu. (sursa Microsoft)
Avantajele și dezavantajele traducerii automate au făcut obiectul unor dezbateri din ce în ce mai încinse în ultimii ani în rândul traducătorilor umani, datorită progreselor tehnologice înregistrate în ultimii ani. Amintesc doar câteva dintre principalele subiecte ale acestor discuții:
• creșterea exponențială a numărului de persoane care apelează la aceste servicii online. Această creștere este datorată îmbunătățirii accesului la internet – unui număr cât mai mare de persoane și pe tot parcursul zilei.
• legiferarea responsabilității pentru traducerea unor documente cu caracter oficial sau a unor lucrări protejate cu drepturi de autor.
• necesitatea de a se diferenția traducerea automată a cărților de beletristică (traducere care necesită înțelegerea emoțiilor din spatele textului) și a lucrărilor cu conținut tehnic (care necesită cunoașterea și diferențierea unor termeni tehnici).
• libertatea stilului de exprimare. De exemplu, autorii online cu așteptări seo sunt obligați să-și adapteze stilul la unul ce poate fi tradus automat cu usurință. Din același motiv, anumite rețele de socializare încurajează un stil de exprimare cât mai concis.
• copierea și traducerea automată a lucrărilor găzduite de anumite biblioteci sau arhive. Lucrările respective vor fi accesibile prin această cale oricărei persoane care dorește să le studieze. Libertate înseamnă și acces la informații, nu doar libertate de exprimare.
• scăderea lipsei de interes în rândul tinerilor de a învăța o limbă străină. Existența unor alternative de comunicare cu o persoană vorbitoare de o limbă pe care nu o cunoaștem a condus în timp la o scădere a motivației de a învăța o limbă străină, aspect care poate avea urmări negative neurologice și sociale.
• conștientizarea limitelor traducătorilor umani și acceptării sprijinului oferit de către inteligențele artificiale. Nici una dintre părți nu este perfectă. Nu mai este un secret faptul că traducătorii umani și-au pierdut din încrederea în propriile cunoștințe și apelează la o formă de traducere online pentru confirmare sau pentru găsirea unor sinonime. De partea cealaltă, aveți în vedere volumul de muncă pe care îl implică traducerea corespondențelor dintr-o arhivă sau disponibilitatea non stop necesară turiștilor. Ambele părți au nevoie de sprijin și de o menținere a responsabilității la un nivel ridicat.
O analiză a traducerilor online găsiți și în caietul Cristinei.
Dacă este să mergem puțin mai departe întâlnim un alt mod de analiză a traducerilor automate online. Este un nivel în care se discută deja despre limita dintre dependența smart și avantajele oferite de către tehnologie. Suntem noi pregătiți să folosim facilitățile moderne oferite de către tehnologia actuală? Hai să luăm o comparație uzuală – de când îi permitem unui copil să folosească un cuțit de bucătărie? De la o anumită vârstă sau de când a învățat că acel obiect îl poate vătăma dacă este folosit necorespunzător? Ritmul alert în care se dezvoltă tehnologia ne obligă, pe noi ca și părinți, să menținem pasul și să ajutăm pe cei din următoarele generații să ia cele mai bune decizii.
Puțin mai înainte făceam o comparație între alfabet și traducerea automată. In timp ce marea majoritate dintre noi folosesc mediul online doar pentru a traduce rapid anumite propoziții scurte ce le sunt necesare într-o comunicare offline sau online, există anumite grupuri unde se dezvoltă traducerea automată pentru a facilita comunicarea verbală în viitorul apropiat cu obiectele inteligente.
Există în prezent asistenți personali smart. Le putem transmite verbal comanda de a stinge lumina, de a deschide televizorul, de a trage jaluzelele, de a adapta centrala termică în funcție de prezența noastră în cameră, de a comanda online diverse produse etc. Acești asistenți devin pe zi ce trece din ce în ce mai inteligenți. Ei învață atât din comunicarea directă cu noi, cu proprietarul legal, cât și de la confrații lor care oferă servicii online de traducere automată. Acesta este viitorul. Pentru unii dintre noi este deja prezent.
Dorința mea este să fim deschiși și să acceptăm sprijinul oferit de AI cu condiția de a folosi timpul astfel economisit pentru a ne dezvolta personal. Fac parte dintre cei care încă mai speră că noi, cei care prețuim alfabetul, vom deveni într-o bună zi o pătură dominantă a societății.
Am păstrat special pentru final o mică mențiune. Mică pentru unii. De importanță majoră pentru alții. Tendința actuală este de a ne îndrepta către un stil de viață dominat de dispozitive inteligente. Din lipsa unei forțe de muncă umane pregătite corespunzător. Din motive de eficiență. Din motive economice. Este o poveste mai lungă. Vă rog să aveți în vedere faptul că oamenii care vor fi în spatele acestor echipamente vor comunica uzual cu ele verbal. Le vor transmite verbal comenzile.
Dacă este să privim viitorul din acest unghi, în prezent, traducerile automate online, la nivel copilăresc (specific turiștilor aflați în țări străine), pot fi un exercițiu pedagocic ideal pentru cei mici. Atitudinea face diferența.
Conform celor de la Language Weaver, o firmă din Anglia care are la Cluj un centru de dezvoltare a unui soft de traduceri automate, volumul de informaţie digitală aflat pe internet creşte în mod continuu, la fel şi nevoile clienţilor de a primi informaţia în limba proprie. Ei estimează că în următorii 5 ani 50% din conţinutul informaţiilor digitale va fi tradus automat.
Odată cu documentarea pentru cele două proiecte personale am început să mă împrietenesc cu persoane din diverse țări. Mămici cu blog, psihologi, pedagogi etc. Eu doar română. Ei doar limba natală și engleza. Era un chin – scriam în română, traduceam cu google translate, le trimiteam, ei îmi scriau, copiam textul în google ca să înțeleg ce mi-au spus. După cei reușeam să-i culc pe cei mici. Pe la 22.00. In primăvară au venit niște priteni de familie în vizită. Copilul lor, un puști de 10 ani, m-a văzut și … mi-a cerut permisiunea să mă ajute. Mi-a setat pe gmail să-mi traducă mesajele automat. Eu scriu în română, ei primesc în engleză. Ei îmi scriu în engleză, eu primesc în română. Uimirea a fost și mai mare când mi-a spus că această posibilitate există cam de când s-a născut el.