Trăim într-o epocă în care doar fraierii mai repară ceva. De la un gadget și până la familii. De ce să reparăm un smartphone când putem să luăm altul nou? De ce să ne cerem scuze când putem să punem capăt unei căsnicii, fără să ne gândim la impactul acestei decizii asupra copiilor? De ce să depunem un efort mai mic sau mai mare ca să reparăm ceva când putem să renunțăm la el? De ce să fim atenți când un porumbel vrea să ne iasă pe gură sau ne mănâncă în palmă? De ce? Ca să fim fraieri?
Dincolo de tot respectul pentru efortul depus de către Crucea Roșie pentru întocmirea unui nou studiu despre bullying în școlile românești nu pot trece cu vederea peste modul în care au decis să-i promoveze rezultatele # DESFIINTATI RECREATIILE. De ce să le desființăm? In loc să-i îndemne să se respecte reciproc ei au ales să solicite desființarea recreațiilor? Recunosc. Acest îndemn vine pe un fond mai accentuat față de politica struțului. Evităm discuțiile care nu ne sunt pe plac. In loc să luăm loc la aceeași masă și să discutăm deschis despre motivele pentru care am ajuns în această neplăcută situație și despre ce putem face ca să o îmbunătățim puțin câte puțin ni se induce ideea de a desființa recreația.
Eu nu vreau să-mi trimit fiica la o închisoare în care să fie obligată să stea lipită de spătarul scanului câteva ore la rând. Eu îmi doresc să o trimit la o școală unde, printre altele, să poată socializa cu alți copii.
Aici discutăm despre bullying. Ce exemplu le dăm noi copiilor noștri dacă adoptăm o atitudine de forță? Ori opriți bullying-ul, ori desființați recreațiile! Stim cu toții că bullying-ul nu poate fi oprit. Poate fi diminuat, dar nu oprit. In acest caz, ne rămâne doar să desființăm recreațiile. Dacă vrem să prindem și noi acasă o ţară ca afară eu cred că e mai bine să începem să facem tot ceea ce ne stă în putință ca să avem recreații ca afară. Desființarea recreațiilor nu este o opțiune. Nici măcar în glumă sau în conformitate cu cine mai știe ce concept psihologic.
Organizația Mondială a Sănătății coordonează la nivel european culegerea regulată de date care să ofere informații cu privire la comportamentele de sănătate și protecție ale elevilor din 42 de țări europene, printre care și România. Ultima ediție a studiului internațional “Health Behaviour of School aged Children”/ “Comportamentele sănătoase ale copiilor de vârstă școlară”, nu doar că a arătat diferențe semnificative cu privire la ratele bullying-ului în școlile europene, ci a plasat România într-un loc fierbinte al hărții Europei privind bullying-ul, cu următoarele cifre:
• 1 din 10 elevi de 11 ani au fost agresați de cel puțin trei ori în luna anterioară participării la interviu, procentajul celor de 13 ani fiind de 16%. Frecvența acestor comportamente plasează România pe locul 13 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul.
• Cât despre perpetuarea unui comportament de bullying, cifrele arată după cum urmează: 17% din copiii de 11 ani au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%. Frecvența acestor comportamente plasează România pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul.
deci stau 4-5-6 ore lipiti in banca. apoi vin acasa si mai fac 4-5-6-7 ore teme. un fel de bugetari, la programu’ asta, da’ neplatiti. pai, e corect?