Distanțarea socială va fi urmată de un decalaj educațional extrem de periculos
Dintre toate metehnele pe care mi le-a scos Providența în cale cel mai tare am detestat jumătățile de măsură. Pe cele datorate lipsei de educație le mai suport cum le mai suport, chiar dacă în aceste vremuri vedem cu toții cât de periculoase sunt pe termen mediu și lung. În schimb, în fața celor folosite cu bună știință îmi mențin cu greu cumpătul.
De exemplu, observ cu regret faptul că marea majoritate a discuțiilor despre stadiul sistemului de învățământ din această perioadă de distanțare socială se concentrează pe elevii familiarizați cu mediul online, care dispun de calculator / laptop personal (nu al părinților, fraților mai mari etc) și de o conexiune stabilă la internet. Elevii care nu se încadrează în aceste criterii sunt lăsați în voia sorții. Fiecare să se descurce cum poate. Am întâlnit fel și fel de metode de predare la distanță, dar nu am văzut vre-un profesor care să ofere măcar o banală tabletă unor elevi cu o situație materială mai precară. Nu mai spun de faptul că există sate întregi lipsite de rețea de internet.
După ce se vor ridica toate restricțiile și elevii vor fi invitați cu surle și trâmbițe să revină în bănci va urma o perioadă de predare intensivă. Apoi – examenele. Toți elevii vor avea aceleași subiecte. Cei cu net și cei fără net. Cei care au avut cum să urmărească cursurile predate în această perioadă și cei lipsiți de această posibilitate. Cine sunt avantajați acum? Copiii celor care până mai ieri ne îndemnau să-i ferim pe cei mici de internet. Conform unor specialiști, o societate stabilă este cea care dispune de o medie educată. Extremele sunt periculoase din multe puncte de vedere. Efectele negative ale decalajului educațional în rândul elevilor le vom resimți abia peste câțiva ani.
Despre decalaj educațional se va discuta în scurt timp din ce în ce mai tranșant și în alte domenii. Inclusiv în relația angajat – angajator. Dacă până de curând ne mai permiteam să ne furăm căciula unii la ceilalți și să trecem cu vederea anumite chestii, în viitorul apropiat criteriile de selecție vor fi extrem de dure și ilogice. Vor fi luate decizii decisive bazate pe detalii ignorate în trecut.
Îmi amintesc de evenimentele ce au urmat celor din ’89. A fost deschis o portă pe care scria mare LIBERTATE. Wow! Suntem liberi!!! Până ne-am dumerit că libertate nu înseamnă lipsă de responsabilitate am pierdut tot. Nimeni nu a venit să ne spună ce este libertatea. Am fost încurajați să ieșim pe poartă. La fel se va întâmpla și peste o lună, două luni sau câte or fi. Va veni o zi în care ni se va spune: Ieșiți din case! Și noi vom ieși. La fel de proști cum am intrat.
Din păcate, acest decalaj educațional este doar un prim pas dintr-o serie mai lungă.
În online, distanțarea socială depinde de fiecare dintre noi
Norocul celor care avem internet este că, printre cei care taie frunze la câini, mai sunt și câteva persoane care ne învață cum să supravețuim acestei provocări. Căutați-le și stați aproape de ele! Stați departe de cei obsedați de apocalipsă. Vă vor secătui de energie. Căutați compania celor care întrezăresc luminița de la capătul tunelului și fac tot ceea ce le stă în putință pentru a ajunge la ea. Atitudinea pozitivă este esențială, nu nivelul de inteligență, numărul de geamuri de la dormitor, banii din conturi sau persoanele din agenda de telefon. Apropiați-vă de ei, comunicați direct și sprijiniți-vă reciproc.
