Teama îi face pe tineri să privilegieze siguranţa socială în detrimentul libertăţii
In timp ce noi, adulții, discutăm despre tributul impus de către Big Brother, tinerii americani au devenit sceptici privind libertatea şi democraţia.
Cele mai multe discuții despre parenting se rezumă doar la cum să se pregătească mamele, mai nou și tații, de naștere, ce să le dăm să mănânce, cum să-i învățăm să meargă, să socializeze, să se protejeze de viruși, să citeacă. Tind să cred că nu mai este suficient. Dacă ne mulțumim cu ideea că suntem puțin mai buni decât au fost părinții noștri cu noi este ok. Dar dacă vrem să fim cu adevărat părinți trebuie să fim deschiși către problemele reale cu care ei se confruntă.
Eu am crescut cu cheia la gât și cu sf-ul în mână. Am trecut de la Povestiri Nemuritoare direct la Anticipația și de acolo la Star Trek, Star Wars, Stargate SG-1 și înapoi la cărțile sf. Recunosc. Pe mine sf-ul m-a ajutat să privesc în viitor. M-a ajutat să văd astăzi ceea ce alții nu vor putea să vadă nici când va deveni realitate. Din păcate, în prezent se promovează sf care nu mai are nimic de-a face cu scince fiction. Sunt doar scene de bătaie. Violență, violență și iar violență. Serialele și cărțile sf de calitate sunt marginalizate. Sf-ul de calitate nu mai este comercial.
De ce tinerii de la începutul mileniului al III-lea sunt sceptici privind libertatea?
„Tinerii americani par să îşi piardă încrederea în libertate. De ce? Potrivit rezultatelor Sondajului privind valorile, doar aproximativ 30% dintre americanii născuţi după anul 1980 cred că este absolut esenţial să trăiască într-un stat democratic, faţă de 72% dintre americanii născuţi înainte de al II-lea Război Mondial. În 1995, 16% dintre americanii adolescenţi şi tineri adulţi considerau că democraţia este o idee inadecvată; în 2011, ponderea acestora a crescut la nivelul de 24%”, notează editorialistul Clay Routledge, profesor de Psihologie la Universitatea din Dakota de Nord, într-un articol publicat în cotidianul The New York Times sub titlul „De ce tinerii de la începutul mileniului al III-lea sunt sceptici privind libertatea”. […]
Ar putea exista unele beneficii ale intensificării sensibilităţii faţă de vulnerabilităţile psihologice ale studenţilor. Tinerii din perioada actuală se confruntă cu factori de stres unici, precum uşurinţa activităţilor de hărţuire în mediile de socializare online. Dar, în loc să ajute, cultura victimizării nu face decât să agraveze problema. Teama, în toate formele ei, este în centrul acestor probleme – teama de eşec, de situaţii ridicole, de disconfort, de stigmatizare, de incertitudine. Sigur că aceste temeri ne afectează pe toţi, indiferent de categorie. Dar exact aici este problema: cultura noastră nu îi pregăteşte pe tineri să facă faţă ameninţărilor inevitabile. De fapt, în pofida faptului că sunt crescuţi într-o societate mai sigură şi mai bună decât cea a generaţiilor trecute, tinerii americani semnalează în prezent niveluri mai ridicate de anxietate. Teama împinge oamenii să adopte poziţii defensive. Atunci când oamenii sunt îngrijoraţi, sunt mai puţin deschişi faţă de idei şi opinii diverse, sunt mai puţin toleranţi şi iertători cu cei care au alte păreri”, subliniază editorialistul Clay Routledge, avertizând că „teama îi face pe oameni să privilegieze siguranţa socială în detrimentul libertăţii.[…]
Ce se poate face? Nu este suficient să îi criticăm pe tineri pentru că sunt excesiv de sensibili şi insuficient de independenţi. Nu ei au conceput cultura noastră axată pe siguranţă. Trebuie să îi eliberăm, să îi lăsăm să exploreze liberi societatea, să îi lăsăm să facă greşeli, să aibă eşecuri, să simtă durere emoţională, să înveţe să regleze singuri teama şi disconfortul. Dacă vrem ca viitoarele generaţii să aibă încredere în libertate, trebuie să le redăm încrederea în propriile capacităţi„, încheie editorialistul Clay Routledge.
Sursa mediafax.ro: NYT: Tinerii au devenit sceptici privind libertatea şi democraţia, probabil ca efect al culturii parentale cu accent exagerat pe siguranţă
Clay Routledge clayroutledge.com
Dragi părinți, cu copii mai mari, vă recomand să căutați seria Black Mirror.
Eu nu cred că este nevoie să mai trecem printr-un război mondial ca să înțelegem ce este un război. De asemenea, nu cred că este nevoie să devenim sclavii tehnologiei pentru a ne putea da seama că le-am pierdut ca fraierii libertatea propriilor copii – acea libertate pentru care străbunii noștri își dorm somnul de veci prin mausolee sau gropi comune cu eroi necunoscuți.
Citez – „Trebuie să îi eliberăm, să îi lăsăm să exploreze liberi societatea, să îi lăsăm să facă greşeli, să aibă eşecuri, să simtă durere emoţională, să înveţe să regleze singuri teama şi disconfortul”. Eu cred că dacă reușim să le dezvoltăm imaginația vor putea să vadă pragul de jos și fără să se dea cu capul de cel sus.
Rugați-i să caute Seria Black Mirror! Fiți siguri că o vor găsi mai repede decât voi. Incepeți împreună cu prima serie. Discutați fiecare episod. Cum ar fi dacă ar fi adevărat. Fiți părinți cu tastă la cap. Cu arcuri sau smart. Nu mai contează. Important este să-i ajutați să-și ia zborul în lumea digitală.